Economia functioneaza ca o masina simpla dar multi oameni nu o inteleg sau nu sunt de acord la modul in care functioneaza si asta a dus la o multime de suferinta inutila.

Astazi o sa va prezint sablonul economic creat de Ray Dalio, miliardarul american care administreaza cel mai mare fond de investitii private.

Desi este neconventional pe mine m-a ajutat sa inteleg cum functioneaza economia si sa fiu mai pregatit atunci cand vine o criza financiara globala.

Stai pana la final pentru ca acesta este probabil cel mai bun articol romanesc facut vreodata pe educatie financiara.

Sa incepem.

Cum functioneaza economia?

Desi economia ar putea parea complexa, functioneaza intr-un mod simplu, aproape mecanic.

Este alcatuit din cateva parti simple si o multime de tranzactii simple care se repeta de miliarde de ori.

Aceste tranzactii sunt mai presus de toate conduse de natura umana, si creeaza 3 forte principale care conduc economia.

  • Numarul 1: Cresterea productivitatii
  • Numarul 2: Ciclul de indatorare pe termen scurt
  • Numarul 3: Ciclul de indatorare pe termen lung

Ne vom uita la aceste trei forte si cum ele se conecteaza una cu cealalata si cum creeaza un sablon pentru analizarea economiei.

Sa incepem cu cea mai simpla parte a economiei.

Tranzactiile

blank

O economie este pur si simplu suma tranzactiilor ei si o tranzactie este un lucru foarte usor de inteles.

Faci tranzactii tot timpul.

De fiecare data cand cumperi ceva creezi o tranzactie.

Fiecare tranzactie consta dintr-un:

  1. cumparator,
  2. schimbul de bani sau de credit,
  3. si un vanzator de bunuri sau servicii.

Suma totala a cheltuielilor conduce economia.

Iar tranzactia este motorul principal al masinii economice.

Toate ciclurile si toate fortele intr-o economie sunt conduse de tranzactii.

Deci daca putem intelege tranzactiile, putem intelege intreaga economie.

Piata

blank

O piata este formata din toti cumparatorii si toti vanzatorii care efectueaza acelasi tip de tranzactii.

De exemplu, exista o piata de grau, o piata auto, o piata de telefoane si un milion de alte piete.

O economie consta in toate tranzactiile pe toate pietele sale.

E atat de simplu.

Oameni, intreprinderi, banci si guverne toti efectueaza tranzactii in modul in care l-am descris mai devreme:

Schimb de bani si de credit pentru bunuri sau servicii.

Cel mai mare cumparator si vanzator este guvernul, care consta din doua parti importante:

Un guvern central care colecteaza si cheltuieste bani si o banca centrala (in Romania este reprezentata de BNR).

Banca centrala este diferita fata de alti cumparatori si vanzatori pentru ca ei controleaza sumele de bani si creditele in economie.

Ea face acest lucru prin influentarea ratelor dobanzilor si tiparirea de bani noi.

Din aceste motive dupa cum vom vedea, Banca Centrala este un jucator important in fluxul de Credit.

Vreau sa fii atent la acest cuvant credit.

Creditul

blank

Creditul este cea mai importanta parte a economiei si probabil cel mai putin inteles termen de oameni.

Este cea mai importanta parte pentru ca este cea mai volatila din toate.

La fel cum cumparatorii si vanzatorii se duc pe piata pentru a face tranzactii, la fel si creditorii si debitorii.

Creditorii doresc de obicei sa faca banii lor in mai multi bani si debitorii doresc de obicei sa cumpere ceva ce nu isi pot permite, cum ar fi o casa sau o masina.

Sau vor sa investeasca intr-o afacere.

Creditul poate ajuta ambele parti, atat creditorii cat si debitorii sa obtina ce vor.

Debitorii promit sa ramburseze suma pe care o imprumuta, plus o suma suplimentara numita dobanda.

Cand ratele dobanzilor sunt ridicate, exista mai putine imprumuturi pentru ca e scump.

Cand ratele dobanzilor sunt scazute, creste numarul imprumuturiilor pentru ca e mai ieftin.

Cand debitorii promit sa ramburseze banii si creditorii ii cred, creditul este creat.

Deci oricare doua entitati pot fi de acord pentru a crea un credit.

Asta pare destul de simplu, dar creditul este complicat pentru ca are nume diferite.

De indata ce creditul este creat, se transforma imediat in datorii.

blank

Datoria este un activ pentru creditor si un pasiv pentru cel care imprumuta.

In viitor, cand imprumutatul ramburseaza imprumutul, plus dobanda, activul si pasivul dispar si tranzactia este decontata.

Deci de ce este creditul atat de important?

Pentru ca atunci cand un imprumutat primeste credit, el este capabil sa isi mareasca cheltuielile.

Si aminteste-ti, cheltuielile conduc economia.

Deoarece, cheltuielile unei persoane este venitul altei persoane.

Gandeste-te la asta, fiecare leu pe care il cheltui, altcineva castiga. Si fiecare leu pe care il castigi, altcineva a cheltuit.

Deci atunci cand cheltui mai mult, altcineva castiga mai mult.

Cand venitul unui om creste, creditorii sunt mai dispusi sa ii imprumute bani pentru ca acum e mai demn de credit.

Un debitor credibil are doua lucruri:

  1. abilitatea de a plati
  2. si garantia (in cazul in care nu mai poate plati)

Avand o multime de venituri in raport cu datoria lui ii da posibilitatea de a plati imprumutul.

In cazul in care el nu poate plati, el are active valoroase pentru a le folosi drept garantie.

Acest lucru face ca si creditorii sa se simta confortabil imprumutandu-i bani.

Astfel, venitul crescut permite cresterea imprumuturilor ceea ce permite cresterea cheltuielilor.

Si din moment ce cheltuielile unei persoane sunt veniturile altei persoane, acest lucru duce la cresterea imprumuturilor.

Acest model de auto-intarire duce la cresterea economica si de aceea avem cicluri.

Ciclurile economice

blank

Intr-o tranzactie, trebuie sa dai ceva pentru a obtine ceva si cat de mult vei obtine depinde de cat de mult produci.

De-a lungul timpului am vazut ca cei care au studii sau au un skill valoros isi ridica standardele de viata, noi numim asta cresterea productivitatii.

Cei care au fost inventivi si muncitori si-au ridicat nivelul de trai mult mai rapid decat cei care sunt lenesi si multumiti de starea lor.

Dar acest lucru nu este neaparat adevarat pe termen scurt.

Productivitatea conteaza cel mai mult pe termen lung, dar creditul conteaza cel mai mult pe termen scurt.

Acest lucru este din cauza productivitatii care nu fluctueaza mult, deci nu este un mare motor al schimbarilor economice.

Datoriile sunt un mare motor al schimbarilor economice, pentru ca ne permite sa consumam mai mult decat producem atunci cand o achizitionam.

Si ne obliga sa consumam mai putin decat producem atunci cand ii platim inapoi.

Fluctuatiile datoriei apar in doua cicluri mari.

Unul dureaza aproximativ 5 – 8 ani, iar celalalt dureaza aproximativ 75 pana la 100 de ani.

Majoritatea oamenilor simt diferit aceste fluctuatii, ei deobicei nu le vad ca pe cicluri pentru ca resimt aceste fluctuatii, luna de luna, sau uneori chiar zi de zi.

Rolul creditului in economia ciclica

blank

Hai sa privim aceste trei mari forte si sa vedem cum interactioneaza ele pentru a ne alcatui experienta economica.

Dupa cum am zis, fluctuatiile din jurul liniei nu se datoreaza inovatiei sau cat de muncitori sunt oamenii, ele se formeaza in primul rand din cauza creditelor.

Sa ne imaginam pentru o secunda o economie fara credit.

In aceasta economie, singurul mod in care pot creste cheltuielile mele este prin a creste venitul meu, ceea ce imi cere sa fiu mai productiv si sa muncesc mai mult.

Cresterea productivitatii este singura cale de crestere.

Din moment ce cheltuielile mele sunt veniturile altei persoane, economia creste de fiecare data cand eu sau oricine altcineva este mai productiv.

Daca urmarim graficul vedem o crestere fara fluctuatii, dar pentru ca imprumutam avem cicluri.

Acest lucru nu se datoreaza nici unei legi sau reglementari, se datoreaza naturii umane si modului in care functioneaza creditul.

Gandeste-te la imprumut ca pur si simplu o modalitate de a promova cheltuielile.

Pentru a cumpara ceva ce nu iti poti permite, trebuie sa cheltuiesti mai mult decat produci.

Pentru a face acest lucru, in esenta, trebuie sa te imprumuti de la tine din viitor.

In acest fel, creezi o perioada in viitor in care trebuie sa cheltuiesti mai putin pentru a plati imprumutul inapoi.

Incepi sa intelegi de ce avem ciclu economic ?

Practic, oricand imprumuti, creezi un ciclu.

De asta este atat de important sa intelegi creditul, pentru ca pune in miscare o serie mecanica, previzibila de evenimente care se vor intampla in viitor.

Acest lucru face ca si creditul sa fie diferit de bani.

Banii sunt instrumentul cu care inchizi tranzactiile.

Cand cumperi o bere de la un barman cu bani, tranzactia este decontata imediat.

Dar cand cumperi o bere cu credit, ii promiti ca vei plati in viitor. Impreuna cu barmanul creezi un activ si o datorie.

Tocmai ai creat un credit, din nimic.

Doar atunci cand platesti creditul, activa si pasiva dispare. Datoria dispare si tranzactia este decontata.

Realitate este ca cea mai mare parte a ceea ce oamenii numesc bani este de fapt credit.

Spre exemplu valoarea totala a creditului in Statele Unite este de aproximativ 50 de trilioane de dolari si suma totala de bani este de aproximativ 3 trilioane de dolari.

Aminteste-ti, intr-o economie fara credit: singura modalitate de a creste cheltuielile este de a produce mai mult.

Dar intr-o economie cu credit, iti poti mari cheltuielile prin imprumut.

Prin urmare, o economie cu credit are mai multe cheltuieli si permite veniturilor sa creasca mai repede decat productivitatea pe termen scurt, dar nu pe termen lung.

Acum, nu ma intelege gresit, creditul nu este neaparat ceva rau, care provoaca doar cicluri.

Este rau atunci cand finanteaza consumul excesiv care nu poate fi platit inapoi.

Cu toate acestea, este bine atunci cand aloca eficient resursele si produce venituri astfel incat sa iti poti plati inapoi datoria.

De exemplu, daca imprumuti bani ca sa cumperi un televizor mare, asta nu iti genereaza venituri pentru a plati inapoi datoria.

Dar daca imprumuti bani sa spunem pentru a cumpara un tractor, si acel tractor te lasa sa recoltezi culturi si sa castigi mai multi bani atunci, poti sa iti platesti datoria si a imbunatati nivelul de trai.

Intr-o economie cu credit, putem urmari tranzactiile si vedea modul in care creditul creeaza cresterea.

Spre exemplu:

Sa presupunem ca tu castigi 10.000 de euro pe an si nu ai datorii.

Asta inseamna ca esti eligibil sa imprumuti 1.000 de euro de la banca.

Deci poti cheltui 11.000 de euro, chiar daca tu castigi doar 10.000 de euro.

Deoarece cheltuielile tale sunt veniturile altei persoane, cineva castiga 11.000 de euro.

Persoana care castiga 11.000 de euro cu nici o datorie poate imprumuta 1100 de euro, deci el poate cheltui 11.100 euro chiar daca a castigat doar 11.000.

Cheltuielile sale sunt veniturile altei persoane si urmand tranzactiile putem incepe sa vedem cum acest proces functioneaza.

Ciclul de indatorare pe termen scurt

Dar aminteste-ti, imprumutul creeaza cicluri si daca ciclul urca, in cele din urma trebuie sa coboare.

Acest lucru ne conduce in ciclul de indatorare pe termen scurt.

Pe masura ce activitatea economica creste, vedem o expansiune.

Prima faza a ciclului de indatorare pe termen scurt.

Cheltuielile continua sa creasca, iar preturile incep sa creasca. Acest lucru se intampla deoarece cresterea cheltuielilor este alimentata de credit. (care pot fi create foarte usor)

In cazul in care valoarea cheltuielilor si a veniturilor cresc mai repede decat productia de bunuri : preturile cresc.

Cand preturile cresc, numim aceasta inflatie.

Inflatia si deflatia

Banca Centrala nu vrea prea multa inflatie pentru ca ea cauzeaza probleme.

Vazand cresterea preturilor, creste ratele dobanzilor.

Cu rate ale dobanzii mai mari, mai putini oameni isi pot permite sa imprumute bani.

Si costul datoriilor existente creste.

Deoarece oamenii imprumuta mai putin si au rambursari mai mari de platit, ei au mai putini bani de cheltuit, astfel incat cheltuielile incetinesc si din moment ce cheltuielile unei persoane sunt veniturile altei persoane, veniturile scad si asa mai departe.

Cand oamenii cheltuiesc mai putin, preturile scad.

Noi numim asta deflatie.

Activitatea economica scade si avem o recesiune.

Daca recesiunea devine prea severa si inflatia nu mai este o problema, banca centrala va reduce ratele dobanzilor pentru a determina totul sa se ridice din nou.

Cu rate scazute ale dobanzii, rambursarile datoriilor sunt reduse si imprumuturile si cheltuielile se ridica si vedem o crestere economica.

Dupa cum poti vedea, economia functioneaza ca o masina.

In ciclul de indatorare pe termen scurt, cheltuielile sunt constranse numai de dorinta creditoriilor si debitoriilor de a furniza si a primi credit.

Cand creditul este usor disponibil, exista o expansiune economica.

Cand creditul nu este usor disponibil, este o recesiune.

Si retine ca acest ciclu este controlat in primul rand de Banca Centrala. Ciclul datoriei pe termen scurt dureaza de obicei 5-8 ani si se intampla din nou si din noua de zeci de ani.

Dar observa ca partea de jos si partea de sus a fiecarui ciclu se termina cu o crestere mai mare atat de expansiune cat si de indatorare.

De ce ?

Pentru ca oamenii o forteaza, ei au o inclinatie de a imprumuta si cheltui mai mult in loc sa plateasca datoria.

Este pur si simplu natura umana.

Din cauza asta, pe perioade lungi de timp, datoriile cresc mai repede decat veniturile, astfel se creaza indatorarea pe termen lung.

Ciclul de indatorare pe termen lung

In ciuda faptului ca oamenii devin mai indatorati, creditorii ofera credite si mai multe.

De ce?

Pentru ca toata lumea crede ca lucrurile merg bine!

Oamenii se concentreaza doar pe ceea ce se intampla in ultima vreme.

Si ce s-a intamplat in ultima vreme ?

Veniturile au crescut! Valorile activelor cresc, piata bursiera creste.

Bitcoin creste!

Cumparam bunuri si servicii cu bani imprumutati.

Iar cand o multime de oameni fac asta, o numim bula financiara.

Deci, chiar daca datoriile au crescut, veniturile au crescut aproape la fel de repede pentru a le compensa.

Sa numim raportul dintre datorie si venit “povara datoriei”

Atata timp cat veniturile continua sa creasca, povara datoriei ramane gestionabila.

In acelasi timp, valorile activelor cresc.

Oamenii imprumuta sume uriase de bani pentru a cumpara active ca investitii provocand preturile sa creasca si mai mult

Oamenii se simt bogati.

Deci, chiar si cu acumularea de o multime de datorii, cresterea veniturilor si a valorilor activelor ajuta debitorii sa ramana pe lina de plutire pentru o lunga perioada de timp.

Dar acest lucru, evident, nu poate continua pentru totdeauna.

De-a lungul deceniilor, datoriile cresc din ce in ce mai mult.

La un moment dat, rambursarile datoriilor incep sa creasca mai repede decat veniturile fortand oamenii sa isi reduca cheltuielile.

Si din moment ce cheltuielile unei persoane sunt veniturile altei persoane, veniturile incep sa scada…

Iar oamenii nu mai pot obtine credite atat de usor.

Rambursarile datoriilor continua sa creasca ceea ce face ca si cheltuielile sa scada si mai mult si ciclul se inverseaza.

Acesta este varful datoriei pe termen lung.

Povara datoriilor a devenit pur si simplu prea mare.

Pentru Statele Unite, Europa si o mare parte din restul lumii acest lucru sa intamplat in 2008.

Sa intamplat din acelasi motiv in Japonia in 1989 si in Statele Unite in 1929.

Ce se intampla intr-o criza financiara?

blank

Economia incepe reducerea gradului de indatorare.

Intr-o reducere a gradului de indatorare:

  • oamenii taie cheltuielile,
  • veniturile scad,
  • creditul dispare,
  • preturile activelor scad,
  • bancile sunt stoarse,
  • piata bursiera se prabuseste,
  • tensiunile sociale cresc.

Si totul incepe sa se hranseasca pe sine in sens invers.

Pe masura ce veniturile scad si rambursarile datoriilor cresc, debitorii sunt pusi la colt.

Nu mai pot lua credite, nu se mai pot imprumuta si nu au destui bani pentru a plati datoriile.

Incercand sa umple aceasta gaura, debitorii sunt fortati sa vanda active.

Graba de a vinde active inunda piata.

Acesta este momentul cand bursa se prabuseste, piata imobiliara cade si bancile intra in necazuri.

Pe masura ce preturile activelor scad, debitorilor le este imposibil sa mai imprumute bani.

Oamenii se simt saraci.

Creditul dispare rapid, mai putine cheltuieli, venituri mai mici, mai putina bogatie, mai putin credit, mai putin imprumut si asa mai departe.

Este un cerc vicios.

Acest lucru pare similar cu o recesiune, dar diferenta aici este ca ratele dobanzilor nu pot fi reduse pentru a salva situatia.

Intr-o recesiune, scaderea ratelor dobanzilor functioneaza pentru a stimula imprumuturile.

Cu toate acestea, intr-o reducere a gradului de indatorare, scaderea ratelor dobanzilor nu functioneaza deoarece ratele dobanzilor sunt deja scazute si se ajunge si la 0% – astfel incat stimularea se termina.

Ratele dobanzilor in Statele Unite a lovit 0% in 1930 si din nou in 2008.

Creditorii isi dau seama ca datoriile au devenit prea mari pentru a fi vreodata platite integral.

Debitorii si-au pierdut capacitatea de a rambursa, iar garantia lor si-a pierdut valoarea.

Creditorii nu mai imprumuta, debitorii nu mai imprumuta.

Deci, ce faci in astfel de situatie?

Viitorul economiei intr-o criza financiara globala

blank

Problema este ca datoriile sunt prea mari si trebuie sa scada.

Exista patru moduri in care acest lucru se poate intampla.

  1. oamenii, intreprinderile si guvernele isi reduc cheltuielile.
  2. datoriile sunt reduse prin neplata si restructurari.
  3. se redistribuie averea
  4. Banca Centrala tipareste bani noi

Toate aceste 4 moduri s-au intamplat in fiecare reducere a gradului de indatorare in istoria moderna.

De obicei, cheltuielile sunt reduse mai intai.

Dupa cum am vazut, oamenii, intreprinderile, bancile si chiar guvernele incep sa faca economii, astfel incat acestia sa poata plati datoria.

Acest lucru este adesea mentionat ca “austeritate”.

Cand debitorii nu mai iau datorii noi, si incep sa plateasca datoriile vechi.

Acum probabil te astepti ca povara datoriilor sa scada, insa se intampla contrariul!

Deoarece cheltuielile sunt reduse si veniturile altui om scad.

Acestea cad mai repede decat datoriile sunt rambursate iar povara datoriilor se inrautateste si mai tare.

Intreprinderile sunt obligate sa reduca costurile, ceea ce inseamna mai putine locuri de munca si somaj mai mare.

Acest lucru duce la urmatorul pas: datoriile trebuie reduse!

Reducerea datoriilor

Multi debitori se gasesc in imposibilitatea de a rambursa imprumuturile lor si datoriile unui imprumutat sunt activele unui creditor.

Cand debitorii nu ramburseaza banca, oamenii devin nervosi si nemultumiti ca banca nu le permite sa isi retraga banii din banca.

Bancile sunt puse la colt si oamenii si intreprinderile nu mai pot plati.

Aceasta contractie economica severa produce depresie in randul societatii.

Aceasta depresie este creata de faptul ca oamenii descopera ca o mare parte din ceea ce au crezut ca este averea lor de fapt a disparut.

Ca sa intelegi mai bine ce vreau sa spun sa ne intoarcem la povestea din bar.

Cand ai cumparat o bere si ai promis ca il vei plati pe barman mai tarziu. Promisiunea ta a devenit activa barmanului.

Dar daca incalci promisiunea, daca nu il platesti inapoi, in esenta, “bunul” acela nu mai valoreaza nimic.

Practic a disparut.

Multi creditori nu doresc ca activele lor sa dispara si sa fie de acord cu restructurarea datoriilor.

Restructurarea datoriilor inseamnna ca si creditorii sunt platiti inapoi mai putin sau vor primi banii intr-un interval de timp mai lung.

Cumva contractul este modificat intr-un mod in care reduce datoria initiala.

Iar creditorii sunt nevoiti sa accepte mai putin decat nimic.

Rolul guvernului in criza

Chiar daca datoria dispare, restructurarea datoriilor provoaca veniturile si valorile activelor sa dispara si mai repede.

Deci, povara datoriei continua sa se inrautateasca.

Reducerea cheltuielilor si reducerea datoriilor au impact asupra guvernului central, deoarece veniturile mai mici si locuri de munca mai putine inseamna ca guvernul colecteaza mai putine taxe.

In acelasi timp, guvernul e oblicat sa isi mareasca cheltuielile, deoarece somajul a crescut.

Multi dintre someri nu au economii si au nevoie de sprijin financiar din partea guvernului.

In plus, guvernele creeaza planuri de stimulare si creste cheltuielile pentru a compensa scaderea economiei.

Deficitele bugetare ale guvernelor explodeaza pentru ca ei incearca sa reduca gradul de indatorare si pentru ca ei cheltuiesc mai mult decat castiga impozite.

Asta se intampla cand auziti despre deficitul bugetar la stiri.

Pentru a-si finanta deficitele bugetare, guvernul trebuie sa majoreze impozitele sau sa imprumute bani.

Dar cu venituri scazute si atat de multi someri, de la cine se vor imprumuta?

De la bogati.

Din moment ce guvernele au nevoie de mai multi bani si stim ca bogatia este distribuita inegal in mainile unui procent mic de oameni, guvernele cresc in mod natural impozitele bogatilor.

Ceea ce faciliteaza o redistribuire a bogatiei in economie.

Redistribuirea bogatiei

Practic se duc banii de la cei care au la cei care nu au, cei care sufera.

Bogatii fiind storsi tot mai mult de economiile lor si de faptul ca taxele sunt tot mai mari si preturile activelor scad incep sa protesteze.

In cazul in care aceasta situatie continua pot izbucni proteste, asa cum vedem ca se intampla deja.

Nu numai ca tensiunile cresc in interiorul tarilor, ea poate creste si intre tari in special tarile debitoare si creditoare.

Aceasta situatie poate duce la schimbari politice si uneori aceste schimbari pot fi extreme. Spre exemplu atunci cand extremistii pun mana pe putere.

In anii 1930, acest lucru a dus la venirea lui Hitler la putere, razboi in Europa si depresie in Statele Unite.

Presiunea pentru a face ceva si pentru a pune capat depresiei creste.

Printarea banilor

Aminteste-ti, cele mai multe dintre ceea ce oamenii au crezut ca a fost bani a fost de fapt credit.

Deci, atunci cand creditul dispare, oamenii nu au suficienti bani.

Oamenii sunt disperati si au nevoie de bani si iti amintesti cine poate printa bani ?

Banca Centrala poate.

Dupa ce a redus deja ratele dobanzilor la aproape 0 e fortat sa tipareasca bani.

Spre deosebire de reducerea cheltuielilor, reducerea datoriei si redistribuirea averii, tiparirea banilor este inflationista si stimulativa.

Inevitabil, Banca Centrala imprima bani noi din nimic si ii foloseste pentru a cumpara active financiare.

Sa intamplat in Statele Unite in timpul Marii Depresii si din nou in 2008, cand banca centrala a Statelor Unite imprima peste doua trilioane de dolari. Si sa intamplat si in 2020 cand guvernul a printat de data asta 3,3 trilioane de dolari.

Practic guvernul a printat la fiecare 5 dolari un dolar nou din nimic.

Si la fel se intampla si in Romania si in alte banci centrale din intreaga lume.

Prin cumpararea de active financiare cu acesti bani, ajuta la cresterea preturilor activelor, ceea ce face ca oamenii sa fie poata lua credite din nou.

Cu toate aceasta, acest lucru ii ajuta doar pe cei care inca mai detin active financiare.

Vezi tu, banca centrala poate imprima bani, dar poate cumpara doar active financiare.

Guvernul, pe de alta parte, poate cumpara bunuri si servicii si poate pune bani in mainile oamenilor dar nu poate printa bani.

Deci, pentru a stimula economia, cele doua trebuie sa coopereze.

Prin cumpararea de obligatiuni de stat, Banca Centrala imprumuta in esenta bani de la guvern, permitandu-i sa ruleze un deficit si sa creasca cheltuielile privind bunurile si serviciile prin programele sale de stimulare si de somaj.

Acest lucru creste veniturile oamenilor precum si datoria guvernului.

Cu toate acestea, va reduce povara datoriei totale a economiei.

Acesta este un moment foarte riscant.

Politicienii trebuie sa echilibreze cele patru moduri in care datoria

este controlata.

Metodele de deflatia trebuie echilibrate cu metodele de inflatie pentru a mentine stabilitatea.

Echilibrarea economiei

blank

Daca este echilibrat corect si isi fac treaba cum trebuie, poate exista o reducere frumoasa a gradului de indatorare.

O reducere a gradului de indatorare poate fi urata sau frumoasa.

Cum poate o reducere a gradului de indatorare sa fie frumoasa?

Chiar daca o reducere a gradului de indatorare este o situatie dificila, manipularea unei situatii dificile in cel mai bun mod posibil este frumoasa.

Intr-o reducere frumoasa a gradului de indatorare datoriile scad in raport cu veniturile, cresterea economica reala este pozitiva si inflatia nu este o problema.

Echilibrul corect necesita un anumit amestec:

  • reducerea cheltuielilor
  • reducerea datoriei
  • transferul de avere
  • tiparirea banilor

Toate acestea astfel incat stabilitatea economica si sociala sa poata fi mentinuta.

Acum probabil te intrebi daca tiparirea banilor va creste inflatia.

Raspunsul este nu, atata timp cat compenseaza scaderea creditului.

Aminteste-ti, cheltuielile sunt ceea ce conteaza.

Un leu cash cheltuit are acelasi efect asupra pretului ca un leu platit cu credit.

Cu tiparirea banilor, Banca Centrala poate compensa disparitia creditului prin cresterea sumei de bani.

Pentru a salva situatia, Banca Centrala trebuie nu numai sa pompeze cresterea veniturilor, dar sa si faca in asa fel incat rata de crestere a veniturilor sa fie mai mare decat rata dobanzii a datoriilor acumulate.

Deci ce vreau sa spun cu asta?

Practic, venitul trebuie sa creasca mai repede decat creste datoria.

De exemplu: sa presupunem ca o tara care trece printr-o reducere a gradului de indatorare are o datorie de 1 la 1.

Asta inseamna ca valoarea datoriei pe care o are este aceeasi cu valoarea venitului pe care o produce intr-un an.

Acum gandeste-te la rata dobanzii la acea datorie, sa spunem ca este de 2%.

In cazul in care datoria este in crestere cu 2% pe an si venitul tarii creste cu doar 1%, nu vei reduce povara datoriei niciodata.

Trebuie sa printezi suficienti bani pentru a obtine o rata de crestere a veniturilor peste rata dobanzii.

Cu toate acestea, printarea banilor poate fi abuzata, deoarece este atat de usor de facut si oamenii o prefera ca alternativa.

Cheia este de a evita printarea a prea multi bani si astfel provocand o inflatie inacceptabil de mare, asa cum a facut Germania in 1920 in timpul reducerii gradului de indatorare.

Daca oamenii care iau deciziile importante ale tarii ating echilibrul corect, o reducere a gradului de indatorare nu va fi atat de dramatica.

Cresterea este lenta, dar sarcinile datoriei scad.

Aceasta se numeste o reducere frumoasa a gradului de indatorare.

Cand veniturile incep sa creasca, debitorii incep sa aiba garantii.

Si cand debitorii par mai credibili, creditorii incep sa imprumute din nou bani.

Sarcinile datoriei incep in cele din urma sa scada.

Capabil sa imprumute bani, oamenii pot cheltui mai mult.

In cele din urma economia incepe sa creasca din nou, iar asta duce catre faza de reflatie a ciclului.

Desi procesul de reducere a gradului de indatorare poate fi oribil daca este gestionat prost, in cazul in care este gestionat bine cetatenii si intreprinderile nu resimt atat de mult aceasta perioada.

Este nevoie de aproximativ un deceniu sau mai mult pentru ca sarcinile datoriei sa scada si activitatea economica sa revina la normal de aici termenul de “deceniu pierdut”.

Concluzie

Desigur, economia este putin mai complicata. Cu toate astea, acest sablon ne ofera o idee buna pentru a vedea unde am fost, unde suntem acum si unde ne indreptam.

Exista trei regului pe care as vrea sa le intelegi din acest articol.

Prima: Nu avea datorii care cresc mai repede decat veniturile, pentru ca povara datoriei te va zdrobi in cele din urma.

Numarul doi: Nu creste venitul mai repede decat productivitatea, pentru ca in cele din urma vei deveni necompetitiv.

Numarul trei: Fa tot ce poti pentru a creste productivitatea, pentru ca pe termen lung, asta conteaza cel mai mult.

Acesta este un sfat simplu atat pentru tine cat si pentru politicieni.

S-ar putea sa fi suprins, dar majoritatea oamenilor, inclusiv politicienii nu acorda atentie acestor reguli.

Aceste reguli functioneaza pentru mine si sper sa functioneze si pentru tine.

Hei, sunt Vladislav. Sunt hotarat sa iti cresc venitul afacerii prin digitalizarea ei. 

Dar, doar daca ma lasi sa te ajut ­čÖé

Trimite-mi un mesaj pe salut@uno.ro si iti scriu cat de repede pot.

 

Ma gasesti si pe:

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *